joi, 23 iulie 2009

What the bleep do we know - Down the rabbit hole Ce naiba știm noi - Coborând în gaura iepurelui

Distanța, aparent de netrecut, intre știință și religie, a început să se micșoreze în ultima perioadă. Tot mai multe persoane își pun întrebări și caută răspunsuri. Spiritualitatea câștigă teren în atenția oamenilor.
Noi curente de gândire apar în ambele "tabere", cu atât mai mult cu cât noile descoperiri întăresc ideea că materia nu este ceea ce pare și că totul este interconectat.
Pentru vizualizare pe tot ecranul, apăsați butonul de sub imagine, lângă CC.

PARTEA 1


PARTEA 2

3 Comments:

maxavail said...

Chestii de discutat din film:
1) Pe ce se bazeaza vorbitorii din film cand afirma ca oceanul de informatie care alcatuieste textura fundamentala a universului si care da nastere formelor fizice prin vibratii ce se propaga in valuri (sau unde) este o existenta constienta de sine ? O carte cu instructiuni contine informatie fara sa fie constienta ca exista.
E adevarat ca informatia este inseparabila de constiinta dar poate fi o relatie de tip cauza-efect (informatia ca produs al constiintei) si nu neaparat una de identificare intre cele doua. In locul unui univers constient de sine insusi, as putea, la fel de bine sa cred ca Dumnezeu, constiinta primara, a "vorbit" lumea la existenta prin Cuvantul (Logosul) Sau divin, Iisus Hristos, si ca Iisus este, de fapt, originea informatiei existente inca de la Big Bang la baza dimensiunii Planck a geometriei fundamentale a spatiului-timp.
2) Daca putem, ca oameni obisnuiti, sa influentam particule subatomice doar prin puterea gandului, din asta nu rezulta ca putem influenta obiecte macroscopice (de altfel, chiar fizicienii recunosc ca legile mecanicii cuantice sunt complet opuse celor din mecanica newtoniana) deci, chiar daca stiu ca experimentele arata ca pot, ca om obisnuit, sa schimb, cu puterea gandului, comportamentul unui electron, nu pot muta, insa, un obiect de pe masa doar prin puterea intentiei (am incercat :) pentru ca, odata cu trecerea la obiecte macroscopice, intra in functiune legile mecanicii lui Newton, fara superpozitie, fara ubicuitate. Exceptiile, precum apa din experimentele lui Masaru Emoto, in care constiinta umana poate influenta intreaga structura cristalina a ghetii, sunt, cred eu, insuficiente pentru a explica teribilul esec pe care il obtinem incercand, ca oameni obisnuiti, fara antrenament special, sa mutam o moneda pe o suprafata neteda, doar cu puterea gandului.
3) Ideea ca ne construim propria realitate perceptiva poate fi admisa prin simplul subiectivism psihologic (existenta unui set de credinte personale) si nu necesita obligatoriu un mecanism fizic cuantic care sa o explice sau, mai mult, sa o justifice (ar insemna sa cautam explicatii cuantice pentru toate credintele aberante si evident eronate pe care le au unii oameni despre diverse lucruri).
4) Argumentul ca suntem impreuna (ca specie) responsabili de forma in care se prezinta lumea fizica (in sensul ca ne-o creem si o modificam colectiv la nivel mental) presupune faptul ca am mostenit (ca specie) categoriile intelectuale prin care percepem lumea de la altcineva. De ce ? Pai, pentru ca toti ne nastem "tabula rasa" si nu putem fi banuiti ca ne creem propria lume inca de la nastere, cata vreme toti bebelusii par mai degraba sa se adapteze la ce exista deja decat sa isi creeze propria lume fizica.
5) Afirmatia ca un nivel mai inalt de constiinta, obtinut prin practici de tip meditatie sau yoga, determina castigarea unui control mai bun asupra tuturor particulelor subatomice care ne compun corpul fizic (si, deci, implicit asupra intregului nostru corp), permitandu-ne sa avem, la nivel macroscopic, proprietati pe care particulele noastre constituente le au la nivel subatomic (superpozitie, inlantuire, ubicuitate etc.) se bazeaza pe dovezi empirice (studiul asupra capacitatilor unor yoghini) care nu pot pune in evidenta o relatie experimentala bijectiva de tip cauza-efect intre practica meditatiei (si efectele ei paranormale subsecvente) si eventuale modificari cuantice in creierul yoghinilor (nu putem vedea in creierul lor la nivel cuantic in acele momente cand mediteaza), ceea ce inseamna ca nu putem fi cu adevarat siguri ca capacitatile lor paranormale au ca si cauza manipularea la nivel cuantic a morfologiei corpului lor fizic.

maxavail said...

6) Ideea unei spiritualitati de sorginte materiala este una din premisele apriori ale filmului. De ce ? Nu stiu, cred ca, pur si simplu, asa au vrut autorii. De aici si insistenta vorbitorilor in a ne face sa credem ca constiinta are tot un fundament fizic (chiar daca mai "subtire", mai abstract, mai apropiat de corpusul informational de la nivelul fundamental al cosmosului) si ca, fiind in esenta o manifestare particulara (in mintea fiecaruia) a unui corp informational comun (constiinta fundamentala, despre care autorii cred ca se confunda cu nivelul informational de la baza universului), justifica, in felul acesta, pretentia autorilor ca, de fapt, toti oamenii fac parte din aceeasi constiinta extinsa la nivel cosmic, si care este, de asemenea, inseparabila de restul manifestarilor ei informationale (ca energie, ca particule, deci ca materie). De aici si ideea autorilor ca constiinta umana este, de fapt, una singura, impartita in capetele tuturor oamenilor si de aceeasi sorginte cu materia. Adevarul este ca asta este in intregime o presupozitie careia i se da caracter de adevar absolut si pentru care documentarul nu prezinta nicio dovada expresa. Este la fel de posibil ca constiinta sa fie complet distincta de corpusul informational (cartea cu instructiuni) care sta la baza universului si care da nastere materiei, e la fel de posibil ca constiinta umana sa nu fie una singura in mai multe capete ci un fenomen complet distinct in capul fiecaruia si e la fel de posibil ca constiinta umana sa aiba o sorginte non-materiala, cu alte cuvinte, e la fel de posibil ca spiritualitatea noastra sa nu fie de sorginte materiala ci divina (adica in afara universului cunoscut).
7) De ce noua viziune propusa de autorii filmului exclude in mod automat formele traditionale de religie, pe motiv ca ar fi retrograde si ar limita omul ? Sunt crestin ortodox, iar biserica mea niciodata nu a persecutat stiinta si nici nu a impiedicat omul sa se dezvolte personal prin cenzura sau pedeapsa. Despre catolici nu ma exprim, e treaba lor ce fac la ei si in numele cui o fac.
8) Am cautat date pe internet despre unii din vorbitorii din documentar. Am ajuns si pe Wikipedia la J.Z. Knight, tipa blonda cu lifting facial, prin care, in timpul interviului, vorbeste entitatea necorporala Ramtha (de unde si accentul usor oriental, desi blonda e americanca get beget). Asta m-a trimis automat cu gandul la miscarea New-Age (ale carei idei se regasesc intocmai si in cuvintele lui Ramtha) care isi propune, in mod traditional istoric (incepand de la Helena Blawatsky si Alice Bailey) "reabilitarea" lui satan "ca cel de-al doilea fiu al lui Dumnezeu" si "parinte al cunoasterii" daruite omului.
Pe mine unul, chestia asta ma face sa ma gandesc serios cine are interes sa ma convinga ca eu pot fi propriul meu zeu si ca pot sa-mi creez realitatea asa cum vreau eu, cu alte cuvinte ca nu mai am nevoie de Iisus si de mantuirea de pacate, pentru ca, potrivit acestor oameni, nu ar exista pacat, nici moarte...Ce convenabil pentru succesul comercial al unei asemenea idei! Ma intreb insa cati dintre vorbitori isi vor pastra calmul, feng-shui-ul, qui-gong-ul, prana etc. atunci cand moartea le va bate la usa...

Radu said...

Este adevărul tău și prin urmare ai dreptate :)
Totuși este bine de luat în seamă faptul că a căuta mental răspunsuri la chestiuni spirituale care de multe ori depășesc capacitatea minții de a le cuprinde poate fi o vânare de vânt.
Similar au procedat și ei, au transpus în cuvinte, atât cât eu reușit, unele aspecte pe care probabil le-au înțeles (și) la nivel spiritual.
Până la urmă se spune că spiritul animă și informează mintea nu invers.
Eu privesc acest documentar (și multe altele) ca pe un punct de plecare nu ca pe q.e.d-ul existenței.
Ce are fiecare de aflat/învățat se întâmplă numai la nivel personal și orice informație exterioară este doar un indicator.
Dacă cineva întinde degetul să-ți arate ceva, degetul în sine nu este important ci obiectul indicat, obiect care depășește în acest caz capacitatea limitată a minții.
Poate de aceea se numesc experiențe spirituale și nu mentale :)