luni, 20 iulie 2009

Scurta Descriere a Lumii

VIATA


La început a fost NIMIC, care era TOTUL.
TOTUL este dintotdeauna și pentru totdeauna.
El nu are început sau sfârșit.
TOTUL este Ființă nemanifestă.
TOTUL este dincolo de existență sau dualitate.
Prin urmare El nu cunoaște bucuria sau suferința.
TOTUL este spațiul în care există Totul.
Totul este manifestarea TOTULUI.
Nimic nu este în afara Lui pentru ca El este TOTUL.
Unii il numesc Absolut sau Dumnezeu, alții Allah, Marele Spirit, Natura lui Buddha sau Marele Arhitect.
Totul - tot ce există - este emanat de El în Sine și este Creația.
Totul este inteligență.
Totul este vibrație.
Totul este energie.
Totul este evoluție.
Totul este energie inteligentă evoluând pe un spectru infinit de vibrație.


SPIRITUL


Emanația sau vibrația primordială este Spiritul.
Spiritul este Totul.
Acesta a fost creat simplu si perfect: Eu Sunt
Perfecținea implicită naturii sale este reală în sine dar potențială ca și cunoaștere.
Spiritul are Putere Absolută de Creație.
Toată Creația este facută din și întru iubire.
Creația este o infinitate de căi spre (auto)cunoaștere.
Cunoașterea necesită o formă de Conștiință.
Spiritul evoluează experimentând și experimentează evoluând.
Evoluția are loc pe o multitudine de planuri și nivele.
Evoluția durează eoni, perioada în care sunt experimentate o infinitate de forme și situații.
Evoluția are loc până când cunoașterea se reorientează exclusiv spre Sine și Sursa sa.
Cu o mare înțelepciune acumulată, se contopește cu Sursa din care a apărut și a cărei parte integrantă este.


MATERIA


La un anumit moment în manifestarea Creației sale, Spiritul a creat planul material.
Materia, făcând parte din Tot, este, de asemenea, o energie inteligentă, însă cu un spectru vibrațional scăzut.
Prin natura lui, planul material este loc ce ofera experiențe specifice spiritului întrupat.
Spiritul animă materia.
Așadar orice exista în materie este reprezentat și în Spirit.
Spiritul, pierdut fiind în iluzia Formei, a uitat temporar că este perfect, asemenea Sursei sale.
Ca urmare a acestei uitări, Spiritul a ajuns sî se creadă insuficient și să experimenteze nevoia.
TOTUL nu cunoasște nevoia și prin urmare nu întelege ajutorul.
Pentru a asista și susține Creația, au fost generate o serie de principii sau arhetipuri cunoscute sub diverse denumiri, ca Heruvimi, Serafimi, Arhangheli, etc).
Ei sunt responsabili de aplicarea și respectarea legilor Creației, de la cele mai înalte până la cele mai elementare.
Aceste entitati pline de iubire și înțelepciune nu au un corespondent în materie, ei nefiind întrupați.
Experiența materiei aduce cu ea patru aspecte fundamentale: Volitiv (Cauzal), Creativ (Mental), Emoțional (Astral) si Manifestat (Fizic).
Aceste instrumente minunate oferă o experiență atât de intensă, încât pot crea confuzie între Real și Experențial.


OMUL


Pe Pămant, Spiritul a evoluat până la cea mai înaltă treaptă, OMUL.
În plus față de celelalte specii, specia umană este conștientă de sine.
Celelalte specii ființează și experimentează mediul (EU SUNT).
Omul, în plus, se experimentează pe sine, prin relativ recent dobândita conștiință de sine (EU ȘTIU CĂ EU SUNT).
O data cu evoluția minții umane a aparut Gândul.
Gândul în starea lui pură este un instrument minunat de interacțiune și creație în Formă.
O dată cu dezvoltarea Conștiinței de Sine si Gândului a apărut Imaginea de Sine.
Imaginea fiind percepută de Om la nivelul Formei și nu la cel al Spiritului, i-a apărut ca fiind imperfectă.
Atunci când Omul s-a perceput ca imperfect s-a adâncit mai mult în Iluzie decât restul viețuitoarelor.
A apărut comparația și implicit judecata care au dus la sentimentul de Separare.
O dată cu acestea a apărut cel mai de temut dușman al evoluției: FRICA.
Până la apariția sinelui iluzoriu sau EGO-ului, nu a mai fost decât un pas.
Omul a început sa-și dezvolte sinele iluzoriu, și să caute perfecțiunea la nivelul Formei.
El a pierdut înțelegerea că el nu este nici corpul, nici mintea, nici emoțiile sale.
Uitând că în Spirit este deja perfect, Omul a început să creeze la nivelul Formei ceea ce credea ca are nevoie pentru a deveni perfect.
Astfel a crezut ca diversele forme de putere pot suplini ceea ce îi lipsește.
Așa a început goana după mai mult, în toate formele ei (avere, control, aspect, etc).
Omul, încoltit de frici, a început să caute iubirea, pe care nu o mai percepea de la Creatorul său, în imaginile unor semeni care pareau ca o au.
Astfel mulți au încercat să fie asemenea idolilor lor uitând că fiecare este unic, original, irepetabil și perfect asemeni Creatorului.
Cu cât a reușit să obțină mai mult, omul a început să realizeze că orice ar face nu astâmpără decât temporar acea nemulțumire profundă.
Minunata putere de creație a omului a dus la apariția unor lucruri extraordinare.
Datorită fricilor însă, Omul a început să gândească și să creeze imperfect.
Astfel, în goana lui după putere, a creat multe dificultăți semenilor, celorlalte viețuitoare și chiar Mamei Pamânt.


CREAREA


Crearea are la baza Atentia si Intentia.
Inainte de aparitia EGO-ului, omul, prin observare, lasa ca totul sa beneficieze de atentia lui.
De asemenea, isi indrepta intentiile asupra mediul inconjurator creand frumos si infrumusetandu-l.
Acea liniste-atentie in care totul se petrece este esenta lui - Fiinta.
Pentru ca el este asemenea Creatorului lui, in mintea-atentia lui creeaza si in mintea-atentia lui manifesta.
Omul are capacitate aproape nelimitata de creatie la nivelul Formei.
Toata situatia lui este rezultatul creatiei lui.
Apoi gandul necontrolat a luat locul acelei linisti in care Omul era una cu natura si cu Fiinta.
Omul a uitat ca nu el s-a facut pe el insusi si ca, perfect fiind în esență, nu se poate imbunatati.
O data cu reintoarcerea acestei intelegeri, creatia sa nu mai mai fi izvorata din frica ci plina de iubire.
Omul, prin perpetuarea Fricii, a creat Suferinta.
Suferinta, ca si Frica, este creatia imperfecta a Omului.
Spiritul este iubire, prin urmare tot ce inseamna Suferinta sau Rau nu sunt create de Acesta deci nu au o existenta de sine statatoare.
Daca acestea nu au o existenta de sine statatoare atunci sunt iluzii.
Asadar boala, neajunsurile, neplacerile, si tot ce inseamna suferinta sunt iluzii si sunt create de Om.
Durerea fizica sau emotionala sunt semne ajutatoare si corectoare.
Asa cum durerea fizica arata ca nu este folosit cum trebuie corpul, durerea emotionala arata ca nu e folosita bine mintea.
Astfel Omul va sti ca nu are ganduri de iubire ci de frica.
Orice stimul negativ ignorat duce la dezechilibre mai profunde.
Asa cum ignorarea durerii unei maini tinuta pe o soba fierbinte va avea ca urmare arsuri grave, la fel si ignorarea unei dureri emotionale va duce la diverse boli si suferinte fizice.
In cele din urma, slaba administrare a propriului corp poate duce la pierderea acestuia.
Suferinta nu este necesara, insa poate fi utila deoarece il poate determina pe Om sa sa înceapă sa vadă lanțurile Iluziei si in cele din urma sa realizeze Adevarul.


ATRACTIA


Omul primeste orice daca se focalizeaza si isi doreste cu adevarat ceea ce cere.
Tot ceea ce este cerut prin intentie si sustinut prin atentie se manifesta.
O atentie indelungata asupra unui aspect presupune interes asupra aspectului respectiv.
Astfel tot de ceea ce o fiinta este interesata se indeplineste intocmai.
Acest fenomen este un mare dar de iubire de la Creator, si este una din legile fundamentale ale Creatiei.
Numele acesteia este cunoscut ca Legea Atractiei.
Toate aspectele asupra careia este indreptata atentia sunt atrase spre experimentarea proprie.
Astfel toate convingerile Omului se indeplinesc intocmai.
"Tot cate cereti, rugandu-va, sa credeti ca le-ati primit si le veti avea." (Evanghelia dupa Marcu 11,24)
Toate cele create in Forma de catre Om au aparut initial in mintea lui ca o idee.
Tot ceea ce Omul considera adevar se manifesta spre a fi experimentat.
De aceea este nevoie de o atentie sporita asupra aspectelor pe care Omul crede ca "le stie", mai ales daca acestea sunt nedorite.
Orice experienta, oricum ar fi catalogata de Om, este rezultatul principal al gandurilor pe care acesta le-a avut.
La acestea se pot adauga, secundar, gandurile altora, dar numai acolo unde intentia personala nu este clara.


O alta lege fundamentala este Legea Cauzei si Efectului.
Orice efect are o cauza care il precede.
Cauza primordiala a fost impulsul misterios a TOTULUI de a se manifesta.
Conform Legii Atractiei si Legii Cauzei si Efectului, nimic nu este intamplator ci este efect al unor atentii-intentii anterioare.
Evenimentele pot aparea si generate de atentia-intentia altor persoane decat cea in cauza, daca persoana respectiva a participat pasiv la acea creatie.
Astfel razboiul poate aparea intr-o tara a carei populatie nu ia atitudine impotriva liderilor ei care il provoaca.


PAMANTUL


Planeta Pamant este Mama pentru viata manifestata aici, in aceasta forma.
Din ea s-a nascut forma noastra proprie ca specie si ca individ.
De aceea noi si toate vietuitoarele Pamantului suntem o familie in Forma asa cum suntem cu Totul o familie in Spirit.
Tot ceea ce face un individ afecteaza comunitatea si in cele din urma Lumea.
Tot ceea ce face o specie afecteaza celelalte specii din aceeasi zona si in cele din urma toate vietuitoarele Pamantului.
Specia umana s-a indepartat de familia Pamantului asa cum s-a indepartat si de cea a Spiritului.
Sentimentul de separare il face pe Om sa nu mai simta ca, asa cum UNU a devenit toate, la fel, toate sunt UNU.
Omul a uitat sau refuza sa creada ca binele sau raul facut persoanelor, vietatilor sau elementelor din jur, in cele din urma se rasfrange asupra sa.
Daca planetei si tuturor locuitorilor ei le este bine, Omului ii este bine.
La fel se intampla si in situatia opusa.
Ceea ce Pamantul a creat in milioane de ani, omul este capabil sa distruga in cativa ani sau mai putin.
Planeta si viata pe care o gazduieste pot supravietui Oamenilor si au timp sa se refaca chiar si dupa o distrugere profunda a mediului sau.
Oamenii nu au. Ei depind de Pamant, nu si invers.
Cu toate astea conștiința Mamei Pamant inca mai tolereaza comportamentul uman, pentru ca iubirea divina se manifesta la toate nivelurile. Toate însă până la un moment dat.
Până la atingerea unui punct critic, cand Omenirea fie se va schimba fie va disparea.
Asa cum multi au dedus, acel moment nu se afla foarte departe in viitor.


EVOLUTIA


Nimic nu se pierde si nimic nu se uita in mintea TOTULUI.
Totul se poate, insa, transforma.
Omul isi poate transforma suferinta in iubire prin constientizarea si acceptarea ei ca produs al propriei minti.
Nici o suferinta nu poate fi sustinuta decat de o frica si ambele sunt iluzii.
Concentrarea atentiei asupra lor le aduce in lumina constiintei unde nu au nici o putere si unde sunt transformate.
Iluminarea este Trezirea Omului din visul Formei, in realitatea Spiritului.
Acela este momentul cand Omul realizeaza iluzia Formei, desertaciunea suferintei si perfectiunea Fiintei.
La acest moment Omul ajunge prin intentia sa clara si prin Grația Creatorului.
Inainte de asta, pe calea Trezirii, Omul isi va dizolva fiecare frica si suferinta prin aducerea acestora in lumina constiintei.
Initial e necesar ca toata atentia sa fie sustrasa de la frica si indreptata spre iubire si liniste.
Acest proces se face nu prin concentrarea asupra eliminarii Fricii ci prin observarea ei intr-o stare de prezenta si acceptare, care o va dizolva.
Iubirea este singurul factor transformator in acest proces, prin energia vibratiei sale inalte.
Cand procesul este complet, omul se va trezi din visul Formei si va experimenta totul prin lumina Sinelui Divin a carui parte integranta este.
Pasul ultim se intampla la momentul potrivit, prin gratie divina.
Nu este de dorit a se cauta Iluminarea ci a se experimenta Prezența și Impacarea.
Impacarea si linistea completa se simt permanent in momentul cand toate fricile au disparut.


ADEVARUL


Mintea, prin capacitatea sa de creatie, isi poate crea propriul adevar.
In Creatie sunt atatea adevaruri cate puncte de vedere.
Sunt atatea puncte de vedere cate minti exista.
Deoarece totul este mental, se poate deduce astfel ca numarul lor tinde spre infinit.
Oricate adevaruri am putea concepe, Adevarul este doar Unul.
Fiecare fiinta poate alege sa traiasca in adevarul propriu sau in Adevar.
Acesta este esential pentru ca este Adevarul Mintii care a creat toate mintile existente.
Adevarul este Iubire.
Adevarul este Pace.
Adevarul este Natura Existentei.
Adevarul este acolo pentru fiecare fie ca vrem sau nu.
Pentru a putea intelege o entitate, este necesara perceperea adevarului entitatii respective.
Pentru a percepe acest adevar este utila acceptarea punctului de vedere al acelei entitati.
Inainte de a se judeca cu mintea trebuie ascultat cu inima - este singura care poate percepe Adevarul.
Pantru a intelege si a fi una cu Mintea este necesara perceperea si acceptarea Adevarului.
Pentru ca o entitate sa isi perceapa existenta cat mai complet este foarte util a se folosi de punctul de vedere al entitatilor cu care vine in contact.
Un alt punct de vedere este o perspectiva pe care cineva o are dintr-un loc in care nu se afla.
Totalitatea punctelor de vedere referitoare la o entitate sunt reflexiile acelei entitati in celelalte cu care intra in contact.
Astfel Totul se reflecta in Tot si Totul Se observa pe Sine Insusi din toate unghiurile existente.
Totul se experimenteaza pe Sine pentru ca Totul este UNU.
Evolutia la cel mai înalt nivel este realizarea Adevarului.
In cele din urma, cand Spiritul vibreaza in rezonanta cu Adevarul perfecțiunii sale, divinitatea lui a iesit deja la suprafata.


NOTE


Ce este relevant este scris.
Ce este important nu poate fi scris.
Esential este intotdeauna ceea ce Este.


Cele scrise aici nu sunt Adevarul ci fragmente ce indica spre Adevar.
Adevarul nu poate fi conceptualizat si exprimat ci simtit si trait de fiecare fiinta in parte. (Inspirat din Kybalion si alte texte spirituale)

0 Comments: